Situat in sud-vestul Romaniei, judetul Gorj sta tihnit in umbra Carpatilor Meridionali, pe cursul mijlociu al Jiului al carui nume il poarta. Intinzandu-se pe 5602 Km2 si injumatatit paralela 45, judetul are o populatie de aproape 400 000 de locuitori, o treime dintre acestia locuind in mediul urban, in resedinta Targu-Jiu sau intr-unul din cele 8 orase aferente: Motru, Rovinari, Bumbesti-Jiu, Targu-Carbunesti, Novaci, Tismana, Ticleni sau Turceni.

Atestat documentar la 29 iulie 1497, Gorjul ascunde numeroase urme ale epocii paleolitice ( Pestera Muierilor, Pestera Parcalabului, Pestera Cioarei s.a.), neolitice ( vestigii la Pades, Polovragi, Schela, Rovinari etc.) si ale epocii bronzului (necropole descoperite la Balesti, Viersani, Dragutesti etc.). Dintre acestea, Pestera Muierilor reprezinta principala atractie, datorita dimensiunii sale impresionante (3 600 m), fiind totodata si prima pestera electrificata din Romania.

Pe langa vestigiile unor epoci atat de indepartate, s-au mai pastrat, mai ales odata cu formarea Tarii Romanesti ca stat feudal, numeroase izvoare scrise ce atesta existenta unor structuri administrative, modificari teritoriale sau, in Evul Mediu, existenta unor familii de boieri deosebit de influenti in viata politica, economica si culturala a vremii. Astfel, in descendenta curajului cu care voievodul autohton Litovoi se ridicase la 1277 impotriva regatului maghiar, platind cu viata aceasta indrazneala, 400 de ani mai tarziu, reprezentanti de seama ai zonei - ca fratii Buzesti, Stoica Raiosanu, boierii Glogoveni, Bengesti, Bibesti si marele ban Cornea Brailoiu - urmau sa se implice activ in evenimentele timpului, sustinandu-l pe Mihai Viteazul in realizarea Unirii de la 1600. Tot de pe aceste meleaguri va porni, la 1821, si revolutionarul Tudor Vladimirescu alaturi de pandurii sai, punand astfel capat vechiului regim feudal in favoarea unui proces de renastere nationala. Nici evenimentele de la 1848 nu vor ocoli judetul nostru in care "Proclamatia eliberatoare" va fi citita la 20 iunie 1848 si de unde vor pleca, pentru a alcatui guvernul provizoriu, generalii Gheorghe Magheru si Christian Tell. Si pentru ca asa cum nici Razboiul de Independenta nu a ocolit Gorjul, nici primul Razboi Mondial nu a facut-o, in municipiul Targu-Jiu mai poate fi si astazi vazut locul unde regimentul 18 Gorj si societatea civila au stopat inaintarea armatei germane in toamna anului 1916. Atunci s-a remarcat si Ecaterina Teodoroiu, care, inrolandu-se pe ascuns ca urmare a pierderii pe front a fratelui sau Nicolae, a luptat la Targu-Jiu in primele randuri, fiind decorata cu "Virtutea militara de razboi, clasa a II-a" si supranumita, ulterior, "Eroina de la Jiu".

Urmele materiale ale acestui periplu istoric pot fi vizitate in intreg judetul, de la manastirile si bisericile ctitorite de domnitori si marea boierime (Tismana - sec. XIV, Visina - sec. XIV, Crasna - sec. XVII, Polovragi - sec. XVII, Stramba - sec. XVII, Lainici - sec. XVIII), la conacele boieresti in stilul unic brancovenesc, la casele memoriale (Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu, Casa memoriala Tudor Arghezi, Casa memoriala Constantin Brancusi etc.) si pana la ansamblul sculptural realizat de Constantin Brancusi intre 1937-1938: Masa Tacerii, Poarta Sarutului si Coloana Infinitului.

Foarte atractiv turistic in perioada estivala in primul rand datorita sculpturilor brancusiene dedicate eroilor primului Razboi Mondial, dar si peisajelor minunate de pe Cheile Sohodolului, judetul Gorj nu-si dezamageste vizitatorii nici pe timp de iarna, anotimp in care turistii iau cu asalt statiunea montana Ranca, special amenajata pentru sporturi de iarna.

Astfel, cu cheia indelungatei sale istorii in mana, Gorjul nostru asteapta an de an vizitatori suficient de indrazneti sa dezlege o harta geografica pe care nu doar diversitatea formelor de relief dobandeste insemnatate, ci si varietatea umana, adesea geniala, a curajului (Tudor Vladimirescu, Ecaterina Teodoroiu, Gheorghe Magheru, Christian Tell s.a.), a diplomatiei (Grigore Iunian, Gheorghe Tatarascu) si a artei (Constantin Brancusi, Elvira Godeanu, Iosif Keber, Maria Tanase, Maria Lataretu etc.).